Construirea imaginii personale prin mass-media

Cursul îşi propune ca studenţii de la comunicare şi relaţii publice să se familiarizeze cu noţiunea de imagine publică a persoanei sau a unei personalităţi identificată la un moment dat cu o instituţie socială, drept obiect şi subiect al relaţiilor publice. Abordarea se face la nivelul interacţionismului simbolic, deoarece relaţiile sociale sunt schimb şi negociere de semnificaţii pentru determinarea simbolică a sinelui. Imaginea personală devine subiect şi obiect al acestui curs prin determinarea acesteia ca reprezentare a realităţii, având ca suport mijloacele de comunicare în masă. Imaginea unei persoane va fi identificată, interpretată şi evaluată drept creaţie sau impresie publică, făurită mai degrabă ca să atragă atenţia audienţei decât să reproducă o realitate.

Prima parte a cursului defineşte termenii teoriilor în domeniul imaginii personale şi ai teoriilor comunicării de masă, primele activități tutorial, urmând ca în partea a doua după prezentarea modelului de analiză a imaginii mediatice potrivit teoriei dramaturgiei cotidianului şi specificităţii canalelor mediatice să se realizeze câteva studii de caz, la alegere, prin activitățile applicative, materializate prin teme de control..

Conceptele fundamentale ale acestui curs vor familiariza studenţii cu tendinţa din evoluţia cunoaşterii umane- interacţionismul simbolic, teorie care aduce în prim plan analogia vieţii cotidiene cu un spectacol de teatru, astfel dramaturgia socială va fi un mod de investigare a realităţii cotidiene şi unul de explicare a acesteia. Acest model este teoretizat de Goffman, ale cărui interpretări referitoare la gestiunea imaginii personale vor face obiectul unor analize de performări ale unor roluri aşa cum sunt ele reflectate de mass-media, de gestionare a imaginii personale în mass-media pentru a evalua în campaniile de imagine comportamentul public, ritualurile de interacţiune.

Suporturile mediatice vor varia de la carte-jurnal intim, autobiografie, la presă-interviuri din ziare, reviste, la audiovizual, unde realitatea se suprapune imaginii nu numai la nivelul codurilor verbale, ci şi a celor non-verbale, care depind de punerea în scena a situaţiei de comunicare într-o emisiune de televiziune sau un film ficţional sau chiar non-ficţional. Accentul va cădea pe reprezentările în mediul on line ca schimbarea unei paradigme privind construirea reputaţiei şi a brandului personal.

TUTORAT I

1. Prezentarea cursului. –De ce este nevoie de un astfel de curs într-un departament de comunicare şi relaţii publice?
2. Dramaturgia socială ca tehnică de investigare şi mod de explicare a cotidianului. Criza reprezentării?
3. Teorii ale mass-media-teoria relaţiilor sociale, paradigma simbolic-interacţionistă şi teoria dependenţei de sistemul mass-media. Teoria modelării şi teoria expectaţiilor sociale: portretizările mass-media ca surse ale expectaţiilor sociale. –
4. Modelul dramaturgic- paradigma funcţională. Monitorizarea mass-media româneşti. Studii de caz.

TUTORAT II

5. Conceptele cheie ale cercetării. Alegerea şi selectarea băncii de date- corpus de analiză. Analiza de conţinut – itemii funcţionali analizei în conformitate cu modelul dramaturgic. Exemple de suporturi media –
6. Imagine mediatică- definiţie, particularităţi. Modalităţi de analiză a imaginii mediatice a unei persoane –cadru general, specificităti ale canalului mediatic.. Performarea- realitate şi contarafacere, faţa, punerea în scenă. Roluri şi contexte situaţionale. Cadrul şi managementul gestionării impresiei. –

TUTORAT III

7. Analiza de conţinut- exemple din mass-media tipărite. Studii de caz. Produse jurnalistice de informare, de opinie- Analiza de conţinut- exemple din mass-media pe peliculă. Raportul text-imagine. Studii de caz. Fotografie –
8. Analiza de conţinut- exemple din mass-media pe peliculă. Film Analiza SWOT. Proiectul campaniei de imagine- prezentare generală-
9. Imaginea oamenilor obişnuiţi în presă- studiu de caz–
10. Mit şi mitologii în mass-media, star-sistem- studiu de caz.

Abric,J.,C.,2002, PSIHOLOGIA COMUNICĂRII- teorii şi metode, Editura Polirom, Iaşi, pag. 16-32

Barthes, R., 1997, MITOLOGII, Institutul European, Iaşi, pag. 235-293,

Bougnoux, D., 2000, INTRODUCERE ÎN ŞTIINŢELE COMUNICĂRII, Editura Polirom, Iaşi, pag.  27-38, 111-121

Collett, P., 2005, CARTEA GESTURILOR- cum putem citi gândurile oamenilor din acţiunile lor- Editura Trei,

Dahlgren, P., Sparks,C., (coordonatori) 2004, JURNALISMUL ŞI CULTURA POPULARĂ, Editura Polirom, Iaşi, pag.77-94, 150-153, 167-201

Debray, R., 2001, CURS DE MEDIOLOGIE GENERALA, Institutul European, pag. 27-75,

DeFleur, M.,L.,Ball-Rokeach,S., 1999, TEORII ALE COMUNICĂRII DE MASĂ, Editura Polirom, Iaşi, pag.47-52, 193-197, 210-228, 303-321

Dinu, M., 2004, FUNDAMENTELE COMUNICĂRII INTERPERSONALE, Editura BICALL, pag. 7-33, 164-184

Eliade, M., 1978, ASPECTE ALE MITULUI, Editura Univers, pag.1-20, 131-151, 170-189

Goffman, E., 2003, VIAŢA COTIDIANĂ CA SPECTACOL, Editura comunicare.ro

Kellner, D., 2001, CULTURA MEDIA, Editura Institutul European, Iaşi, pag.277-293,

Malraux, A., 1980, OMUL PRECAR ŞI LITERATURA, Editura Univers, pag. 19-44, 153-165

Mucchielli ,A., 2005, ARTA DE A COMUNICA- metode, forme şi psihologia situaţiilor de comunicare, Editura Polirom, Iasi, pag.92-104, 114-124, 168-176, 236-242.

Teodorescu, A.,M., 2006, Public şi/sau privat în imaginea mediatică? în Rogojinaru Adela( coordonator), RELAŢII PUBLICE ŞI PUBLICITATE-TENDINŢE ŞI PROVOCĂRI, Editura Tritonic, pag. 181-198,

****2001, CONCEPTE FUNDAMENTALE DIN ŞTIINŢELE COMUNICĂRII ŞI STUDIILE CULTURALE, Editura Polirom, Iasi

BIBLIOGRAFIA ORIENTATIVĂ

1. Dramaturgia socială ca tehnică de investigare şi mod de explicare a cotidianului. Criza reprezentării?

Bougnoux, D., 2000, INTRODUCERE ÎN ŞTIINŢELE COMUNICĂRII, Editura Polirom, Iaşi, pag. 111-121

Goffman, E., 2003, VIATA COTIDIANĂ CA SPECTACOL, Editura comunicare.ro, pag.7-21

Mucchielli ,A., 2005, ARTA DE A COMUNICA- metode, forme şi psihologia situaţiilor de comunicare, Editura Polirom, Iasi,

2. Teorii ale mass-media-teoria relaţiilor sociale, paradigma simbolic-interacţionistă şi teoria dependenţei de sistemul mass-media. Teoria modelării şi teoria expectaţiilor sociale: portretizările mass-media ca surse ale expectaţiilor sociale.

Dahlgren, P., Sparks,C., (coordonatori) 2004, JURNALISMUL ŞI CULTURA POPULARĂ, Editura Polirom, Iaşi, pag.57-74

DeFleur, M.,L.,Ball-Rokeach,S., 1999, TEORII ALE COMUNICĂRII DE MASĂ, Editura Polirom, Iaşi, pag.47-52, 193-197, 210-228, 303-321

Goffman, E., 2003, VIATA COTIDIANĂ CA SPECTACOL, Editura comunicare.ro.,pag.163-189

3. Imagine mediatică- definiţie, particularităţi. Modalităţi de analiză a imaginii personale –cadru general, specificităti ale canalului mediatic.. Performarea- realitate şi contarafacere, faţa, punerea în scenă. Roluri şi contexte situaţionale. Cadrul şi managementul gestionării impresiei.

Bougnoux, D., 2000, INTRODUCERE ÎN ŞTIINŢELE COMUNICĂRII, Editura Polirom, Iaşi, pag.  27-38,

Dahlgren, P., Sparks,C., (coordonatori) 2004, JURNALISMUL ŞI CULTURA POPULARĂ, Editura Polirom, Iaşi, pag.77-94,

Lect.univ.dr. Ana-Maria Teodorescu – Curriculum Vitae